Parafrazarea este actul de a reformula ideile altcuiva în propriile cuvinte, păstrând în același timp sensul original. Parafrazarea corectă depășește simpla înlocuire a câtorva sinonime - necesită să înțelegi pe deplin materialul sursă și apoi să reconstruiești ideea folosind propria structură de propoziții, vocabular și voce. Chiar și atunci când parafrazezi, trebuie să incluzi o citare pentru a-l menționa pe autorul original.
Distincția dintre parafrazarea acceptabilă și plagiat constă în gradul de transformare. Dacă versiunea ta reflectă îndeaproape originalul în ceea ce privește structura și formularea, este probabil vorba de plagiat parafrazat (numit și plagiat mozaic sau patchwork). Parafrazarea autentică demonstrează că ai internalizat conceptul și îl poți exprima independent, ceea ce reprezintă o abilitate cheie în scrierea academică.
Urmează această metodă pentru o parafrazare eficientă. Mai întâi, citește cu atenție pasajul original - de mai multe ori, dacă este necesar - până când înțelegi pe deplin conceptul. În al doilea rând, pune deoparte sursa și scrie ideea din memorie, cu propriile cuvinte. Acest lucru te obligă să te bazezi pe înțelegerea ta, mai degrabă decât să copiezi formularea originală. În al treilea rând, compară versiunea ta cu originalul pentru a te asigura că ai surprins sensul cu exactitate, fără a replica structura.
În al patrulea rând, ajustează-ți formularea dacă descoperi că versiunea ta încă reflectă prea mult originalul. Schimbă structura propozițiilor, folosește un vocabular diferit și reorganizează ordinea ideilor. În al cincilea rând, adaugă citarea - conținutul parafrazat necesită întotdeauna atribuire. În cele din urmă, verifică dacă textul este suficient de original și nu declanșează semnalări de similaritate.
Cea mai frecventă greșeală este substituția cuvânt cu cuvânt - înlocuirea cuvintelor individuale cu sinonime, păstrând intactă structura propoziției originale. Aceasta produce un text diferit din punct de vedere tehnic, dar identic din punct de vedere structural cu sursa, iar verificatoarele moderne de plagiat cu detectare a rescrierii o vor detecta. O altă eroare frecventă este parafrazarea prea strictă prin schimbarea doar a câtorva cuvinte sau rearanjarea propozițiilor fără a reformula ideea în mod autentic.
Necitarea unui pasaj parafrazat este la fel de problematică. Unii scriitori cred că reformularea elimină necesitatea citării, dar acest lucru este incorect. Orice idee care provine de la un alt autor necesită atribuire, indiferent de cât de temeinic este reformulată. În plus, dependența excesivă de o singură sursă - parafrazarea pasaj după pasaj din aceeași lucrare - poate constitui plagiat chiar dacă fiecare parafrază individuală este adecvată.
Folosiți un citat direct atunci când formularea originală este deosebit de importantă - de exemplu, atunci când analizați un limbaj specific, prezentați o definiție cheie sau citați un pasaj a cărui formulare precisă are o semnificație specială. Citatele trebuie incluse între ghilimele (sau formatate ca citate bloc pentru pasaje mai lungi) și citate cu numerele exacte de pagină.
Parafrazarea este mai potrivită atunci când trebuie să transmiți ideea generală a unei surse într-un mod care se potrivește cu fluxul propriului argument. Demonstrează o înțelegere mai profundă decât citarea și menține un ton consistent în scriere. Ca regulă generală, parafrazează atunci când ideea contează mai mult decât cuvintele specifice și citează atunci când cuvintele exacte contează. Majoritatea lucrărilor academice ar trebui să conțină mult mai mult material parafrazat decât citate directe.
Descărcați o versiune demonstrativă gratuită sau achiziționați o licență pentru a începe verificarea plagiatului și a conținutului generat de inteligența artificială.
Verificatoarele tradiționale de plagiat compară textul cuvânt cu cuvânt, ceea ce înseamnă că pot rata conținut parafrazat care folosește un vocabular diferit. Tehnologia de detectare a rescrierii merge mai departe prin analizarea sensului semantic și a modelelor structurale ale textului. Aceasta identifică pasajele care transmit aceleași idei ca sursele existente, chiar și atunci când formularea a fost modificată semnificativ.
Funcția de detectare a rescrierii din Detector de plagiat analizează textul la nivel semantic, comparând sensul fundamental al propozițiilor, nu doar cuvintele cheie potrivite. Aceasta detectează parafrazele cu sinonime înlocuite, propozițiile restructurate și pasajele parcurse prin instrumente automate de parafrazare (așa-numitele „instrumente de rotire a articolelor”). Dacă parafraza este prea apropiată de original ca sens și structură, detectarea rescrierii o va semnala în Raportul de originalitate.
Cea mai fiabilă modalitate de a confirma că parafrazarea este adecvată este să verificați documentul cu un verificator complet de plagiat înainte de trimitere. Detector de plagiat scanează textul în raport cu peste 4 miliarde de surse de internet și aplică detectarea rescrierii pentru a identifica atât potriviri exacte, cât și asemănări semantice. Raportul de originalitate vă arată exact ce pasaje au declanșat o potrivire, astfel încât să le puteți revizui.
Faceți din aceasta o parte standard a procesului dumneavoastră de scriere. După finalizarea schiței, efectuați o verificare a plagiatului și examinați orice parafraze semnalate. Dacă un pasaj este marcat ca fiind prea similar cu o sursă existentă, rescrieți-l mai amănunțit sau convertiți-l într-un citat direct cu citarea corectă. Acest pas final de verificare previne plagiatul accidental și vă oferă încredere în originalitatea lucrării dumneavoastră.
Stai cu Ucraina!